Boli cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate în întreaga lume, inclusiv în România. Prin urmare, este esențial să înțelegem mai bine aceste afecțiuni pentru a le preveni și trata eficient. Mai jos sunt răspunsuri, bazate pe studii științifice, la cele mai frecvente întrebări legate de bolile cardiovasculare.
Ce sunt bolile cardiovasculare?
Bolile cardiovasculare (BCV) includ o serie de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge, cum ar fi boala coronariană, hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, aritmiile și bolile vaselor periferice. Potrivit World Health Organization (WHO), principalele cauze ale BCV sunt dieta nesănătoasă, sedentarismul, consumul excesiv de alcool și fumatul .
Care sunt factorii de risc pentru bolile cardiovasculare?
Factorii de risc pentru BCV includ factori modificabili și nemodificabili. Printre factorii modificabili se numără hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, obezitatea, dieta nesănătoasă și lipsa activității fizice . Factorii nemodificabili includ vârsta înaintată, sexul masculin și istoricul familial de BCV.
Cum poate fi prevenită apariția bolilor cardiovasculare?
Prevenția BCV se bazează pe adoptarea unui stil de viață sănătos:
- Dieta echilibrată: Consumul de fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase. Un studiu publicat în The Lancet arată că dieta mediteraneană este asociată cu o reducere semnificativă a riscului cardiovascular.
- Activitate fizică: Cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate viguroasă pe săptămână, conform ghidurilor WHO.
- Renunțarea la fumat: Fumatul este un factor major de risc pentru BCV, iar renunțarea la fumat reduce riscul de boală coronariană cu aproximativ 50% în primul an.
- Controlul greutății: Menținerea unei greutăți sănătoase ajută la prevenirea hipertensiunii, diabetului și dislipidemiei.
Cum se manifestă bolile cardiovasculare?
Simptomele BCV pot varia, dar includ durere toracică (angină), dispnee (dificultăți de respirație), oboseală, palpitații și amețeli. În cazuri de infarct miocardic, simptomele pot fi mai severe și includ durere intensă în piept, transpirații abundente, greață și pierderea conștienței.
Care sunt cele mai eficiente tratamente pentru bolile cardiovasculare?
Tratamentul BCV depinde de tipul și severitatea bolii, dar poate include:
- Medicamente: Pentru controlul hipertensiunii, colesterolului, aritmiilor și insuficienței cardiace. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), beta-blocantele și statinele sunt printre cele mai frecvent prescrise medicamente .
- Intervenții chirurgicale: Cum ar fi angioplastia, bypass-ul coronarian și implantarea de stenturi. Aceste proceduri sunt folosite pentru a deschide arterele blocate și pentru a îmbunătăți fluxul sanguin către inimă .
- Modificări ale stilului de viață: Incluzând dietă, exerciții fizice și renunțarea la fumat, ca parte esențială a managementului BCV .
Ce rol joacă hipertensiunea arterială în bolile cardiovasculare?
Hipertensiunea arterială (HTA) este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru BCV. HTA necontrolată poate duce la ateroscleroză, insuficiență cardiacă, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Un studiu publicat în The New England Journal of Medicine subliniază importanța monitorizării și gestionării tensiunii arteriale pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare .
Referințe
- World Health Organization. (2023). Cardiovascular diseases (CVDs).
- Mozaffarian, D., et al. (2016). Heart Disease and Stroke Statistics—2016 Update: A Report From the American Heart Association. Circulation, 133(4), e38-e360. DOI:10.1161/CIR.0000000000000350
- Yusuf, S., et al. (2004). Effect of potentially modifiable risk factors associated with myocardial infarction in 52 countries (the INTERHEART study): case-control study. Lancet, 364(9438), 937-952. DOI:10.1016/S0140-6736(04)17018-9
- Ezzati, M., et al. (2002). Selected major risk factors and global and regional burden of disease. Lancet, 360(9343), 1347-1360. DOI:10.1016/S0140-6736(02)11403-6
- Lloyd-Jones, D. M., et al. (2004). Lifetime risk of developing coronary heart disease. Lancet, 353(9147), 89-92. DOI:10.1016/S0140-6736(98)12445-0
- Estruch, R., et al. (2013). Primary prevention of cardiovascular disease with a Mediterranean diet. N Engl J Med, 368, 1279-1290. DOI:10.1056/NEJMoa1200303
- World Health Organization. (2020). Physical activity.
- Critchley, J. A., & Capewell, S. (2003). Mortality risk reduction associated with smoking cessation in patients with coronary heart disease: a systematic review. JAMA, 290(1), 86-97. DOI:10.1001/jama.290.1.86
- Guh, D. P., et al. (2009). The incidence of co-morbidities related to obesity and overweight: a systematic review and meta-analysis. BMC Public Health, 9, 88. DOI:10.1186/1471-2458-9-88
- Thygesen, K., et al. (2018). Fourth Universal Definition of Myocardial Infarction (2018). Circulation, 138(20), e618-e651. DOI:10.1161/CIR.0000000000000617
- Amsterdam, E. A., et al. (2014). 2014 AHA/ACC Guideline for the Management of Patients With Non–ST-Elevation Acute Coronary Syndromes. Circulation, 130(25), e344-e426. DOI:10.1161/CIR.0000000000000134
- Law, M. R., et al. (2003). Use of blood pressure lowering drugs in the prevention of cardiovascular disease: meta-analysis of 147 randomised trials in the context of expectations from prospective epidemiological studies. BMJ, 326(7404), 1427. DOI:10.1136/bmj.326.7404.1427
- Cholesterol Treatment Trialists’ (CTT) Collaboration. (2010). Efficacy and safety of more intensive lowering of LDL cholesterol: a meta-analysis of data from 170,000 participants in 26 randomised trials. Lancet, 376(9753), 1670-1681. DOI:10.1016/S0140-6736(10)61350-5
- Mohr, F. W., et al. (2013). Coronary artery bypass graft surgery versus percutaneous coronary intervention in patients with three-vessel disease and left main coronary disease: 5-year follow-up of the randomised, clinical SYNTAX trial. Lancet, 381(9867), 629-638. DOI:10.1016/S0140-6736(13)60141-5
- Levine, G. N., et al. (2016). 2016 ACC